Băncile care conduc adoptarea Open Banking în 2020

Open Banking și PSD2

Pandemia COVID19 a dat peste cap modul în care consumatorii interacționează cu serviciile financiare

Neobăncile – banca digitală care face diferența

Liderii bancari “OpenBanking” din țările europene

              Open Banking și PSD2

Open Banking este un concept prin care băncile se transformă în platforme de servicii financiare, implementate tehnic printr-un un proces „end-to-end” care asigură executarea unui serviciu financiar furnizat pe web. Serviciile trebuie, desigur, să respecte legislația bancară din regiunile în care sunt puse la dispoziție, cu (cel puțin) o entitate din cadrul procesului care deține o licență bancară.

În mod simplificat “Open banking” este o noțiune care face parte din tehnologia financiară și se referă la:

  • Utilizarea API-urilor deschise care permit dezvoltatorilor terți să creeze aplicații și servicii financiare.
  • Opțiuni mai mari de transparență financiară pentru deținătorii de conturi.
  • Utilizarea tehnologiei open source pentru a realiza cele de mai sus.

În noiembrie 2015, Parlamentul European a adoptat o directivă revizuită privind serviciile de plată, cunoscută sub numele de PSD2. Noile reguli incluse au ca scop promovarea dezvoltării și utilizării plăților inovatoare online și mobile prin servicii bancare deschise. În țările UE, una dintre principalele sarcini ale Directivei UE PSD2 este deschiderea pieței de plăți din UE pentru companiile care oferă servicii de plată orientate către consumatori sau afaceri, pe baza accesului la informații despre contul de plăți cu acordul indispensabil al deținătorului acestui cont.

Conform informațiilor CACI prezentate în 2016, numărul vizitelor de sucursale în Marea Britanie scăzuse de la 476 milioane în 2011 la 278 milioane în 2016, în timp ce în aceeași perioadă crescuse numărul de autentificări de servicii bancare mobile de la 169 milioane la 1.191 milioane.

Astfel,regulamentele PSD2 garantează că băncile vor crea mecanisme care să le permită furnizorilor terți să lucreze în siguranță, fiabilitate și rapid cu serviciile și datele băncii în numele și cu acordul clienților lor. Deși UE nu solicită în mod explicit băncilor să utilizeze interfețele de programare a aplicațiilor (API-uri) pentru a-și îndeplini obligațiile PSD2, majoritatea cred că aceasta este cea mai bună cale de urmat.

Conform Studiului realizat de compania Unnax, anul trecut /2019/ a fost dificil pentru toată lumea, indiferent de sector, iar băncile și companiile de servicii financiare nu fac excepție. Cu toate acestea, datorită Directivei Europene PSD2, companiile de servicii financiare au o oportunitate unică. Deși este incertă evoluția situației în viitor, un lucru este cert că PSD2 și “open banking” pot fi un declanșator de trenduri  pentru sectorul serviciilor financiare.

              Pandemia COVID19 a dat peste cap modul în care consumatorii interacționează cu serviciile financiare

Pe lângă forțele perturbatoare ale Open Banking, pandemia COVID19 a dat peste cap economia globală și modul în care consumatorii interacționează cu serviciile financiare. Pe măsură ce oamenii au rămas departe de sucursale, mulți furnizori de servicii financiare (care de multă vreme erau reticenți în a-și schimba modelele tradiționale) au fost forțați să adopte tehnologia și alte transformări pentru a rămâne relevanți.

Pentru unele instituții, această realitate a însemnat accelerarea proceselor lor de digitalizare internă și externă, în timp ce, pentru alții, a revelat puncte slabe în satisfacerea nevoilor consumatorilor. De fapt, pe măsură ce serviciile bancare online au trecut de la a fi „plăcut de a avea” la un « modus vivendi » indispensabil, multe neobănci au scos foloase din decalajul tehnologic. Astfel, PSD2 a devenit o oportunitate pentru băncile consacrate de a câștiga noi cote de piață și vinde produse clienților la care altfel nu ar fi ajuns.

Cu toate acestea, studiul remarcă că transformarea se desfășoară lent în instituțiile financiare, fie la nivel de proiectare, fie din cauza problemelor structurale. Mai mult, în ciuda eforturilor diferitelor grupuri comerciale, informațiile reale obținute de API-uri variază între bănci. Această lipsă de conformitate generează mai multe fricțiuni în procesul de inovare, care face să întârzie întregul sector.

Astfel, eforturile și entuziasmul dedicate OpenBanking diferă între instituții și această lipsă de angajament complică procesul creativ pentru inovatorii care depind de aceste date. În același timp, inovația care adaugă valoare finanțelor consumatorilor ar putea fi întârziată prin deciziile sectorului bancar care trebuie să asume competiția nebancară care pare să nu cedeze.

              Neobăncile – banca digitală care face diferența

Cu toate acestea, banca digitală este deja un fapt. Acum există entități bancare virtuale cărora li s-a dat numele de Neobănci. Neobăncile sunt practic o nouă generație de bănci care funcționează exclusiv prin intermediul internetului, care s-au născut cu obiectivul fundamental de a facilita operațiunile financiare pentru oameni.

Banca digitală se adresează în principal unui public tânăr, dar, în realitate, este pentru orice utilizator iubitor de noi tehnologii care solicită o activitate bancară mult mai rapidă și mai eficientă. Așa băncile vor să depășescă provocarea lansată de FinTech-uri care la o anumită etapă păreau unii dintre beneficiarii PSD2. Diferența dintre conceptele Neobancă și fintech este că: Neobancile sunt bănci care folosesc filosofia fintech (tehnologia financiară). Dar companiile fintech nu sunt bănci, sunt doar intermediari între bancă și clienți, care pentru a presta servicii financiare inovatoare și eficiente aveau nevoie de acces la informațiile contului clientului care reprezentau secret bancar.

Pe măsură ce accelerarea transformării digitale alimentată de pandemia COVID19 continuă, se pare că banca digitală este aici pentru a rămâne, unele estimări indicând faptul că neobăncile vor ajunge până la sfârșitul anului 2020 la 60 de milioane de clienți în America de Nord și Europa și vor depăși 145 de milioane până în 2024.

Spațiul financiar devine, de asemenea, din ce în ce mai aglomerat, o tendință care se va accelera datorită fintech-ului care va permite crearea infrastructurii accesibile oricărei companii prin includerea unui cont bancar ca extensie de produs.

              Liderii bancari “OpenBanking” din țările europene

Conform Studiului realizat de compania Unnax liderii bancari “OpenBanking” din țările europene se prezintă:

 

Austria Erste, Raiffeisen
Belgia BNP Paribas Fortis, AXA Bank, Belfius, KBC, Aion (neobancă)
Danemarca Danske Bank, Arbejdernes Landsbank, Spar Nord
Franța BNP Paribas, Crédit Agricole, Société Générale, Banque Populaire, Max (neobancă)
Germania Deutsche Bank, Commerzbank, Volkswagen Bank, N26 (neobancă), Fidor Bank (neobancă)
Grecia Banca Națională a Greciei, Alpha Bank, Piraeus Bank,
Irlanda Bank of Ireland, Allied Irish Banks, Permanent TSB
Italia Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.a., Intesa Sanpaolo, Unicredit
Olanda ING, ABN Amro, De Volksbank, Rabobank, Triodos, Bunq (neobancă)
Polonia Bank Pekao, Alior Pay, mBank
Portugalia Millennium BCP, Novo Banco
Spania Santander, BBVA, Sabadell, CaixaBank, Bankinter, Bankia
Suedia Nordea, SEB, Svenska Handelsbanken, Swedbank
Marea Britanie HSBC, Barclays, Lloyds Banking Group, Standard Chartered, Nationwide Building Society, RBS, Monzo (neobancă), Revolut (neobancă), Starling Bank (neobancă)

Articole conexe

Leave a Comment