Acord istoric G7: companiile mari vor plăti cel puțin 15% din impozitul pe profit
Micile economii europene contestă G7 și vor bloca impozitul minim global la nivelul UE
De ce acum un impozit global și care este problema?
Acord istoric G7: companiile mari vor plăti cel puțin 15% din impozitul pe profit
Sâmbătă, 05/06/2021, miniștrii Economiei din Grupul celor Șapte (G7) au convenit să aplice un impozit pe profit minim de 15% pentru companiile mari.
Acest lucru a fost anunțat de șeful economiei britanice, Rishi Sunak, care vede în pact „un sistem mai echitabil” care permite „colectarea mai multor impozite pentru plata serviciilor publice”.
„Ne-am angajat să ajungem la o soluție echitabilă privind distribuirea drepturilor de impozitare, acordând țărilor de pe piață drepturi de impozitare pentru cel puțin 20% din profituri care depășesc o marjă de 10% pentru cele mai mari companii multinaționale și profitabile”, spune textul acordului .
Obiectivul este de a împiedica multinaționalele mari să-și mute sediul într-o altă țară unde au un tratament fiscal mult mai favorabil, pe lângă faptul că le fac să plătească în țările în care își desfășoară activitatea.
Cifra de 15%, deși depășește nivelul țărilor precum Irlanda sau Ungaria, este sub nivelul cel mai scăzut al G7. Cu toate acestea, este o primă mișcare de a implica mai mulți actori internaționali.
Impozitul minim global promovat de administrația Biden încearcă să exporte un model de impozitare care a fost deja creat de fostul președinte american Donald Trump în 2017. Statele Unite erau atunci unice pe scena mondială, cu impozitul său minim de 10,5% pe câștigurile străine, așa-numitul „GILTI”. Cu toate acestea, președintele Trump a însoțit această decizie cu o reducere istorică a impozitelor pentru companiile nord-americane.
Cu toate acestea, acordul nu include nicio aluzie la companiile tehnologice tehnologia mari, subiect confruntat de Statele Unite cu țările europene care apără implementarea așa-numitei taxe Google. De fapt, pentru impunerea acestei taxe, SUA a pedepsit mai multe țări cu impunerea mai multor impozite vamale.
Notă: Taxa Google este un termen popular folosit pentru a se referi la dispozițiile anti-monopol care au fost adoptate în mai multe jurisdicții care se referă la profituri sau redevențe care au fost redirecționate către alte jurisdicții cu rate mai mici sau nule.
Trebuie amintit că, la 2 iunie 2020, Biroul Reprezentantului pentru Comerțul din SUA (USTR, pentru acronimul său în limba engleză) a început investigațiile privind impozitele pe serviciile digitale adoptate în zece jurisdicții: Austria, Brazilia, Republica Cehă, Uniunea Europeană, India, Indonezia, Italia, Spania, Turcia și Regatul Unit.
În ianuarie 2021, după mai multe investigații, USTR a stabilit că taxele adoptate de Austria, India, Italia, Spania, Turcia și Regatul Unit au discriminat companiile digitale americane și erau incompatibile cu principiile impozitării internaționale și erau o povară pentru companiile americane.
Concluzia finală a acestor investigații este de servi ca bază pentru a impune taxe suplimentare asupra anumitor mărfuri din aceste țări, suspendând în același timp taxele pentru maximum 180 de zile, astfel oferind un timp suplimentar pentru finalizarea negocierilor multilaterale în curs privind impozitarea internațională.
Micile economii europene contestă G7 și vor bloca impozitul minim global la nivelul UE
Impozitul minim global de 15% pentru companiile propuse de G7 crește diviziunea dintre membrii Uniunii Europene (UE). În Europa și UE există economii mai mici, decît cele reprezentate în grupul G7 (Germania, Franța și Italia) care utilizează o politică fiscală cu un impozit pe profit mai mic pentru a atrage investiții. Este cazul Irlandei sau Ciprului – care stabilesc o rată generală de 12,5% -, Bulgariei – care aplică 10% – sau Ungariei, care menține rata de referință la 9%.
Astfel, ministrul irlandez de Finanțe, Paschal Donohoe, a avertizat luni că Irlanda va sfida decizia G7 și va „lupta” pentru menținerea ratei impozitului pe profit de 12,5%. „Țările mici, precum Irlanda, trebuie să poată utiliza politica fiscală ca o modalitate legitimă de a compensa avantajele de scară, resurse și localizare de care se bucură țările mari. În același timp, recunoaștem că trebuie să existe limite pentru a asigura echitabilitatea și durabilitatea concurenței „, a declarat acesta. Conform estimărilor sale, Irlanda va pierde în jur de 2 miliarde de euro pe an cu decizia G7.
La rândul său, secretarul de stat pentru afaceri fiscale din Ungaria, Norbert Izer, a ajuns să descrie propunerea Statelor Unite ca o „încălcare a suveranității”. În opinia sa, „decizia ar îngreuna viața companiilor locale”. Ungaria are cea mai scăzută rată a impozitului pe profit din Europa, în mărime de 9% și una dintre cele mai scăzute din lume.
Pe lîngă Ungaria și Irlanda, Canada, Hong Kong și Singapore se numără printre economiile dezvoltate cu rate scăzute de atragere a companiilor și, în plus, datorită poziției lor economice și geostrategice, vor fi cele care vor suferi cel mai mult din cauza unui nou impozit minim global, deoarece vor avea dificultăți în a face concurenței. Cota de impozitare din Canada este de 15%, în Hong Kong este de 16,5% și Singapore 17%.
De ce acum un impozit global și care este problema?
Majoritatea companiilor multinaționale caută să își reducă factura fiscală mutându-și sediul în țări cu un tratament fiscal mai favorabil. Datorită acestei facilități, ei plătesc impozite în diferite teritorii unde vând. De exemplu, Apple își vinde produsele în întreaga Uniune Europeană, dar taxează o mare parte din cifra sa de afaceri în Irlanda.
Companiile-mamă situate în țări cu taxe mai mici percep din ce în ce mai ușor filialele din țările în care își desfășoară activitatea pentru brevete de medicamente, software și drepturi de proprietate intelectuală, relocând facturarea reală, care le permite companiilor să evite plata de impozite mai mari în țările lor de origine sau unde își desfășoară activitatea.
Potrivit cifrelor OCDE, se așteaptă ca impozitul pe profit minim să genereze între 50 și 80 miliarde de dolari venituri suplimentare pentru țările membre. Noua rată minimă de impozitare se va aplica profiturilor corporative ale companiilor din străinătate.
Fiecare țară va fi liberă să-și mențină ratele de impozitare, dar dacă companiile plătesc rate mai mici într-o anumită țară, guvernele lor de origine ar putea activa impozitul minim corporativ pentru a elimina avantajul optimizării profiturilor. Rămâne de definit dacă fondurile de investiții și companiile imobiliare vor fi afectate.
Următoarea ședință a miniștrilor de finanțe ai G20, care va avea loc între 9 și 10 iulie 2021, va fi cheia pentru materializarea progresului și pentru a ști dacă propunerea are un sprijin larg. Unul dintre punctele care vor fi rezolvate în următoarele întâlniri va fi ceea ce se întâmplă cu așa-numita Taxă Google. SUA se opune acestei măsuri, în timp ce în UE o vede ca unul dintre pilonii sistemului fiscal viitor.
Taxa Google în Spania
Taxa Google sau impozitul pe anumite servicii digitale este o taxă care percepe marilor companii de tehnologie 3% din veniturile obținute din servicii de publicitate online, intermediere online și transmisie de date. Se adresează în principal platformelor cu publicitate direcționată. Această publicitate este cea care îi segmentează utilizatorii în funcție de gusturile și interesele lor, de informațiile pe care le obțin prin cookie-uri și apoi vând publicitatea destinată acestor segmente.
Problema este că companii ca Amazon și Google deja au decis transferul taxei integral (Amazon 3%) sau parțial (Google 2%) către clienții lor de publicitate. Amazon a oferit un exemplu despre modul în care se aplică 3%: într-un produs al cărui preț de vânzare este de 100 euro și al cărui tarif de referință este de 15,00%, din aprilie taxa va deveni 15,45%, pentru care se vor plăti 15,45 euro. Această măsură ar afecta, în principiu, peste 9.000 de IMM-uri care vând produse pe pagina lor, conform celor mai recente date publicate de companie. Dintre acestea, peste 300 au avut peste un milion de dolari în vânzări și în total au depășit 40 de milioane de produse vândute în perioada 1 iunie 2019 – 31 mai 2020. Potrivit unui studiu realizat de PWC pentru Adigital și Ametic, impozitul pe anumite servicii digitale stabilit de Guvern va avea un impact negativ estimat între 515 și 665 milioane de euro, derivat din creșterea prețului produselor și serviciilor.
Polemica privind impozitul minim vine în momentul în care se descoperă modul în care cei mai bogați oameni ai planetei au evitat să plătească impozitul pe venit
Confrom dezvăluirilor ProPublica, unul dintre cei mai bogați indivizi din lume, fondatorul și CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, nu a plătit niciun impozit federal pe venit în 2007, când a câștigat cel puțin 46 de milioane de dolari sau în 2011.
Evaziunea sa fiscală este și mai izbitoare dacă ne uităm la perioada din 2006 până în 2018, perioadă pentru care ProPublica are date complete. Bogăția lui Bezos a crescut cu 127 de miliarde de dolari, potrivit Forbes, însă el a declarat un venit total de 6,5 miliarde de dolari. Potrivit ProPublica, cei 1,4 miliarde de dolari pe care i-a plătit în impozite personale federale reprezintă o cifră uriașă, totuși echivalează cu o rată de impozitare reală de 1,1% pentru creșterea averii sale.
Omologul său de la Tesla, Elon Musk, a făcut același lucru în 2018. Cu excepția unui an în care a exercitat peste 1 miliard de dolari în opțiuni pe acțiuni, facturile fiscale ale lui Musk nu reflectă în niciun fel averea sa. În 2015, a plătit 68.000 de dolari în impozite federale pe venit. În 2017, au fost 65.000 de dolari, iar în 2018 nu a plătit niciun impozit federal pe venit. Între 2014 și 2018, a avut o rată de impozitare reală de 3,27%.
La rândul lor, fondatorul Bloomberg și fost primar al New York-ului, Michael Bloomberg, sau investitorii Carl Icahn și George Soros s-au confruntat cu taxe minime în ultimii ani.
Un alt exemplu dezvăluit de ProPublica indică modul în care între 2014 și 2018, averea lui Warren Buffett, a crescut cu aproximativ 24,3 miliarde de dolari, dar a declarat că a plătit doar 23,7 milioane de dolari în impozite, adică o rată de impozitare reală de 0,1%.
Rezultatele sunt evidente. Potrivit Forbes, 25 de persoane foarte bogate din SUA, în perioada 2014-2018, au înregistrat mod colectiv o creștere de patrimoniu cu 401 miliarde de dolari. Au plătit un total de 13,6 miliarde de dolari în impozite federale pe venit în acești cinci ani, la o rată de impozitare de numai 3,4%.
Este o imagine complet diferită pentru americanii din clasa mijlocie. De exemplu, salariații de la 40 de ani care au acumulat o cantitate tipică de avere pentru oamenii de vârsta lor. Din 2014 până în 2018, astfel de gospodării și-au văzut valoarea netă în creștere cu aproximativ 65.000 de dolari, după impozite, în medie, în principal datorită creșterii valorii caselor lor. Dar, deoarece marea majoritate a câștigurilor lor erau salarii, în perioada respectivă de cinci ani, facturile lor fiscale erau aproape la fel de mari, aproape 62.000 dolari.
Citește: Cazuri făcute publice privind utilizarea paradisurilor fiscale
