COVID-19 nu este singurul catalizator pentru schimbările în investițiile străine directe
China a devenit destinație de top pentru noi investiții străine directe
Fluxurile globale de investiții străine directe (ISD) se vor afla sub o presiune severă ca urmare a pandemiei COVID-19. Aceste resurse vitale sunt așteptate să scadă cu 40% de la nivelurile din 2019 de 1,5 trilioane de dolari, coborând mult sub pragul atins în timpul crizei financiare mondiale și anulând creșterea deja înregistrată din ultimul deceniu în investițiile internaționale. Fluxurile către țările în curs de dezvoltare vor fi afectate în mod deosebit, deoarece investițiile orientate spre export și legate de materii prime sunt printre cele mai afectate.
COVID-19 nu este singurul catalizator pentru schimbările în investițiile străine directe.
Dar COVID-19 nu este singurul catalizator pentru schimbarile în investițiile străine directe (ISD). Noua revoluție industrială, schimbarea politicii către mai mult naționalism economic și tendințele de durabilitate vor avea toate consecințe de anvergură asupra configurației producției internaționale în deceniul până în 2030, se menționează în raport. Investiții orientate spre export focusate spre exploatarea factorilor de producție, a resurselor și costurile reduse a forței de muncă vor rămâne importante. Dar potențialul unei astfel de investiții se micșorează, iar depășirea primelor trepte pe scara de dezvoltare ar putea deveni mult mai greu de realizat.
Perspectivele privind ISD în economiile vulnerabile din punct de vedere structural sunt extrem de negative. Multe țări slab dezvoltate sunt dependente de ISD în industrii extractive, multe state insulare mici în curs de dezvoltare sunt dependente de investiții în turism și țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare sunt afectate în mod disproporționat de blocaje ale lanțului de aprovizionare.
Șocul scaderii cererii va fi cel mai important factor care va împinge în jos investițiile străine directe.
Autoritățile de reglementare din Statele Unite și din Europa au raportat întârzieri în procesele de aprobare pentru unele dintre cele mai mari fuziuni planificate din lume, inclusiv pentru achiziționarea Deliveroo (Regatul Unit) de către Amazon (Statele Unite) și achiziția Embraer (Brazilia) de către Boeing (Statele Unite). Piețele financiare au scăzut acțiunile firmelor care fuseseră subiectul planurilor de preluare sau care au fost afectate prin întârzieri în aprobarea fuziunii.
Astfel, fluxurile de ISD către Europa se așteaptă să scadă cu 30% -45 la sută, semnificativ mai mult decât cele din America de Nord și alte țări dezvoltate (cu scăderi de 20 la 35% în medie), deoarece regiunea a intrat în criza pe o bază relativ mai fragilă. Din cauza integrării economice a investițiilor și a comerțului în UE, șocurile în fiecare țară se vor răspândi cu ușurință în regiune.
Proiecțiile indică faptul că ISD în Asia în curs de dezvoltare, în mod normal motorul de creștere al ISD la nivel mondial, vor scădea cu 30 până la 45%. În timp ce indicatorii timpurii sugerează că regiunea a inițiat deja o recuperare a investițiilor după șocul izbucnirii timpurii a pandemiei, dependența de investițiile legate de lanțul valoric global lasă producția internațională și ISD în Asia foarte expuse la tendințele economice și politice din economiile dezvoltate.
China a devenit destinație de top pentru noi investiții străine directe.
Cu toate acestea, China depășește SUA drept destinație mondială pentru investiții străine directe. Noua pandemie de coronavirus a accelerat schimbarea către est, în centrul de greutate al economiei globale.
Noile investiții ale companiilor străine din Statele Unite, care de zeci de ani au ocupat prima poziție, au scăzut cu 49% în 2020, potrivit cifrelor UNCTAD publicate. Investițiile străine directe în China, pe de altă parte, au crescut cu 4% în ultimul an, potrivit aceluiași raport.
Gigantul asiatic a ocupat de mult locul al doilea în clasament, dar cel mai eficient control al coronavirusului a jucat în favoarea sa. De fapt, produsul intern brut (PIB) al Chinei a crescut anul trecut, împotriva contracțiilor puternice suferite de majoritatea celorlalte mari puteri ale lumii. China nu numai că a ieșit din criză mai repede decât oricine, dar a reușit și să crească exporturile de bunuri către SUA în plin război comercial. În ciuda tarifelor aprobate în ultimii ani, SUA a trebuit să apeleze la China pentru a achiziționa multe bunuri necesare în lupta împotriva COVID-19 pe care nu le poate produce peste noapte. Creșterea în categoria „textile” a fost destul de importantă. Această ramură a fost alimentată de o creștere cu adevărat explozivă a echipamentelor de protecție individuală (EIP) și a echipamentelor medicale similare pentru uz casnic și profesional.
De la ieșirea din criza COVID-19, exportatorii chinezi au câștigat cote de piață. Dintre primii 20 de exportatori din lume, cota totală de piață a Chinei este acum de 25%, comparativ cu o medie de 20% în 2017-2019.
Astfel, numărul investițiilor subliniază mișcarea Chinei către centrul unei economii globale dominate de mult de Statele Unite. O schimbare accelerată în timpul pandemiei, deoarece țara asiatică și-a consolidat poziția de fabrică globală și și-a extins participarea la comerțul global.
Cu toate acestea, în timp ce China a atras mai multe investiții noi, stocul total de investiții străine în Statele Unite rămâne mult mai mare. Aceasta reflectă deceniile pe care puterea americană le-a petrecut ca fiind cel mai atractiv loc pentru companiile străine care doresc să se extindă în afara piețelor lor de origine.
Vulnerabilitatea față de lanțurile valorice globale și mai ales față de situația economică a țărilor dezvoltate va testa potențialul gigantului asiatic de a convinge investitorii în atractivitatea durabilă a economiei chineze comparativ cu alte regiuni sau țări.
