Banca de Reglementări Internaționale (BIS) într-un raport din august 2020 menționează că trendul ascendent a plăților digitale și lansarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) sunt condiționate de 2 factori. Pe de o parte, îngrijorarea că monedele și bancnotele în numerar ar putea transmite Covid-19. Pe de altă parte, transferurile guvernelor pentru persoanele afectate de pandemie. Ambii factori accelerează procesele în acest domeniu.
CBDC-urile cu ridicata ar putea deveni un instrument nou pentru decontare între instituții financiare, în timp ce CBDC-urile cu amănuntul (sau cu scop general) ar fi o datorie a băncii centrale accesibilă tuturor.
În ceea ce privește dispariția numerarului, raportul subliniază că toate proiectele analizate sunt destinate să îl completeze. De-a lungul secolelor, spun autorii, valurile de noi tehnologii de plată s-au succedat pentru a satisface cerințele societății. Monedele, bancnotele, cecurile și cardurile de credit erau inovații pe vremea lor. Astăzi, există o dezbatere în creștere cu privire la o nouă tehnologie de plată: monedele digitale ale băncii centrale (CBDC).
Evidențele disponibile în studii efectuate pe parcursul anilor indică că noile instrumente electronice de plată par să canibalizeze mai degrabă alte instrumente electronice de plată, decât numerarul. Potrivit datelor unui studiu al asociației suedeze de consumatori Sveriges Konsumenter chiar și în Suedia – una dintre țările cu cele mai scăzute niveluri de utilizare a numerarului de pe planetă – până la 7 din 10 consumatori doresc să poată plăti în numerar. Mai mult, potrivit Băncii Centrale Europene, în perioada 13 martie – 10 aprilie 2020, valoarea bancnotelor aflate în circulație a crescut cu 46.689 milioane de euro.
Băncile centrale din întreaga lume au cercetat conceptul și designul monedelor digitale de câțiva ani.
Încă din 2014, Banca Centrală a Ecuadorului a lansat un proiect numit „Dinero electrónico” (bani electronici) pentru a permite persoanelor fizice să efectueze plăți mobile printr-un sistem operat de o bancă centrală. Cu toate acestea, sistemul nu a reușit să atragă un număr semnificativ de utilizatori și a fost întrerupt în 2016.
În același timp, cu popularitatea crescândă a Bitcoin și a tehnologiei registrelor descentralizate (DLT) precum blockchain, o serie de bănci centrale (Olanda, Marea Britanie, Singapore, Canada) au lansat proiecte interne pentru a înțelege mai bine DLT și potențialul său de aplicare pe valute.
Monede digitale cu ridicata
Începând din 2016, o serie de bănci centrale au lansat proiecte de cercetare pe monede digitale cu ridicata. De exemplu:
- la începutul anului 2016, Banca Canadei a lansat Project Jasper axat pe DLT pentru decontarea plăților interbancare de mare valoare;
- din noiembrie 2016, autoritatea din Singapore și-a lansat propriul proiect Ubin axat pe plăți interbancare;
- în ianuarie 2017, autoritatea monetară din Hong Kong a lansat Proiectul LionRock;
- în 2017, Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Japoniei au lansat Proiectul Stella, primul exemplu cunoscut de cooperarea dintre două bănci centrale, în ceea ce privește CBDC-urile, concentrată pe plățile transfrontaliere.
Monede digitale cu amănuntul
Prima lucrare anunțată public privind CBDC-urile cu amănuntul a fost realizată de suedezi Riksbank în 2017. În Suedia, utilizarea de numerar a scăzut în ultimii ani, iar Riksbank a inițiat o discuție în societate despre accesul pentru publicul larg la un instrument de plată a băncii centrale. De-a lungul timpului, acest proiect „e-krona” a fost dezvoltat. În februarie 2020, Riksbank a anunțat că va conduce un proiect pilot cu compania Accenture care vizează dezvoltarea unei propuneri pentru o soluție tehnică pentru „e-krona”.
Deși, anunțat oarecum mai târziu, în prezent cel mai avansat proiect CBDC este cel al Băncii Populare din China (PBC). Cunoscut sub numele de „yuan digital”, acest CBDC este acum pilotat în patru orașe din China. Mai mult, a ieșit la iveală pe 5 august că un grup select de bănci comerciale de stat din China efectuase teste interne la scară industrială a unui portofel de monedă digitală. Se pare că băncile încearcă portofelul ca mijloc de a facilita transferurile monetare la scară largă, alături de plățile zilnice, utilizând moneda digitală a băncii centrale a Chinei. Surse ce au cunostință cu subiectul menționează că la etapa de testare ar exista patru categorii de portofele digitale cu sold și limite de plată diferite, inducînd ideea unui rating social necesar.
LIBRA, punct de cotitură
BIS indică faptul că, deși conceptul CBDC a fost propus cu zeci de ani în urmă (în 1987), întrebarea cu privire la rolul băncilor centrale în emiterea acestuia s-a schimbat semnificativ în ultimul an. Autorii raportului indică faptul că punctul de cotitură a coincis cu anunțul lansării de către Facebook a monedei digitale LIBRA.
Raportul indică că inițial, băncile centrale s-au concentrat asupra implicațiilor sistemice a acestor monede digitale. Această concentrare a dus la extinderea prudenței. La o justificare a prudenței. Dar, de-a lungul timpului, mai multe bănci centrale s-au gândit la un CBDC ca răspuns la scăderea utilizării numerarului din țările lor.
Studiul menționează că în 2019, băncile centrale care reprezintă o cincime din populația lumii raportat posibilitatea de a emite CBDC-uri foarte curând. În mod similar, cota băncilor centrale (după număr) care sunt susceptibile să emită un CBDC cu amănuntul pe termen mediu (de la un an pînă la șase ani) s-a dublat în 2019, până la 20%. Între timp, 80% dintre băncile centrale chestionate se angajează în cercetare, experimentare sau dezvoltare de CBDC.
De la jumătatea lunii iulie 2020, cel puțin 36 de bănci centrale au publicat proiecte CBDC cu amănuntul sau cu ridicata. Cel puțin trei țări (Ecuador, Ucraina și Uruguay) au a finalizat un pilot CBDC cu amănuntul. Șase piloți CBDC cu amănuntul sunt în desfășurare: în Bahamas, Cambodgia, China, Uniunea valutară a Caraibelor de Est, Coreea și Suedia. Între timp, 18 bănci centrale au publicat cercetări privind CBDC-urile cu amănuntul și altele 13 au publicat cercetări privind CBDC-urile cu ridicata.
Recent, pandemia Covid-19 ar fi putut accelera munca asupra CBDC în unele jurisdicții. De exemplu, în Statele Unite, au apărut versiunile timpurii ale proiectelor de lege ale Congresului privind stimulul fiscal care a inclus trimiteri la un „dolar digital” ca mijloc de executare rapidă transferurilor de la guvern la persoană (G2P), ca alternativă la transferurile de credit, care sunt lente și implică verificări costisitoare.
Unii dintre potențialii factori de dezvoltare ai CBDC pot fi legați de factori ca: #infrastructura digitală, #capacitatea de inovare, #calitatea instituțională a unei țări.
La acești factori pot fi atribuiți următorii indicatori:
- Dezvoltarea și incluziunea financiară: țări mai dezvoltate, în dependență de PIB-ul pe cap de locuitor, este posibil să constate o cerere mai mare pentru noile metode digitale de plată.
Țările cu o dezvoltare financiară înaltă ar putea avea cereri mai mari de soluții inovatoare pentru decontarea cu ridicata. Pe de altă parte, în țări cu un nivel inferior de dezvoltare, accesul la conturile de tranzacții cu CBDC-uri cu amănuntul poate fi o soluție de incluziune financiară.
- Interesul public pentru CBDC: căutările pe internet pe subiectul CBDC poate indica o constientizare a subiectului implementarii monedelor digitale.
- Tranzacții transfrontaliere: în timp ce majoritatea CBDC au un scop intern, ne-am putea aștepta ca CBDC-uri orientate în special pe plan internațional (de exemplu, proiecte pentru decontarea interbancară transfrontalieră sau remitențele migranților) pot fi mai solicitate în economiile mai integrate în circuitul internațional.
