Șapte puncte pentru o economie prosperă și neutră din punct de vedere climatic

Măsuri de reducere a schimbărilor climatice pe care le poate aplica fiecare în viața cotidiană:

Un raport al ONU din 2019 avertizează că pentru anul 2050 prognozele privind creșterea populației mondiale și dezvoltarea urbană vor determina o creștere a cererii de resurse naturale care nu va  putea fi asumată dacă tendințele actuale se mențin. Nu este singura prognoză îngrijorătoare pentru acel an. În același document, se afirmă, de asemenea, că „bolile umane datorate infecțiilor rezistente la antibiotice pot deveni una dintre principalele cauze de deces cauzate de boli infecțioase la nivel mondial între acum și 2050”.

Pactul verde european este planul verde împotriva situației de urgență climatică prezentat de Uniunea Europeană în decembrie 2019. În cadrul acestei foi de parcurs, una dintre măsurile principale este obiectivul de a face Europa să conducă calea către neutralitatea climei în anul 2050.

UE este lider global în tranziția spre o economie mai eficientă din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Cetățenii și companiile din toate țările UE au reușit deja să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 22%, în timp ce produsul intern brut (PIB) a crescut cu 58% între 1990 și 2017. UE a demonstrat că este posibilă separarea emisiilor de creșterea economică și că acțiunea în domeniul climei este compatibilă cu dezvoltarea de noi industrii, locuri de muncă și inovații tehnice.

Conform unui sondaj derulat la nivelul întregii UE, publicat în martie 2020, mai mult de 9 din 10 cetățeni ai UE (94%) consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă importantă și mai mult de jumătate (53%) – foarte importantă.

Potrivit Parlamentului European, neutralitatea climatică sau independență de carbon se realizează atunci când „aceeași cantitate de dioxid de carbon (CO2) ce este emisă în atmosferă este îndepărtată în moduri diferite, ceea ce lasă un echilibru zero, numit și amprenta zero carbon ”. Acordul de la Paris din 2015 deasemenea menționează necesitatea de a atinge neutralitatea climei până la sfârșitul secolului, iar planul Uniunii Europene este de a accelera în acest domeniu pentru a atinge acest obiectiv cu câteva decenii mai devreme.

            Șapte puncte pentru o economie prosperă și neutră din punct de vedere climatic

În acest scop, Comisia Europeană a stabilit șapte puncte strategice pe care țările membre trebuie să lucreze împreună:

Eficiența energetică: clădirile rezidențiale și de servicii reprezintă 40% din consumul de energie al Uniunii Europene, deci este crucială renovarea fondului de locuințe pentru a îmbunătăți eficiența energetică. Domeniul de aplicare al acestei acțiuni este deosebit de remarcabil dacă se ia în considerare faptul că clădirile din Uniunea Europeană construite înainte de stabilirea standardelor actuale de eficiență energetică reprezintă aproximativ 75% din total.

Implementarea surselor regenerabile de energie: intenția este ca dependența Europei de importurile de energie să treacă de la aproximativ 55% astăzi la o cifră apropiată de 20% în 2050, datorită unui angajament puternic față de energiile regenerabile. Această schimbare nu ar fi doar un beneficiu pentru mediu, ci și pentru securitatea aprovizionării și ocuparea forței de muncă la nivel național.

Mobilitate curată, sigură și conectată: în prezent, transportul reprezintă un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Pentru a combate acest lucru, se recomandă o transformare a mobilității urbane care încurajează opțiuni de transport mai durabile, cum ar fi transportul public sau ciclismul, precum și îmbunătățirea vehiculelor și mijloacelor de transport existente pentru a utiliza tehnologii cu emisii reduse sau zero emisii.

Industria competitivă și economia circulară: Uniunea Europeană se angajează să modernizeze industria pentru a reduce cât mai mult posibil emisiile de gaze cu efect de seră pe care le produce. Reciclarea este un element cheie în eficientizarea utilizării resurselor, în special în sectoare și tehnologii dependente de materiale a căror producție este concentrată în câteva țări din afara Europei, cum ar fi cobaltul sau grafitul.

Infrastructură și interconectări: acest punct este strâns legat de mobilitate, datorită necesității de a găsi sinergii la nivel european pentru transformarea sectorului de transport. Este evidențiată și necesitatea de a crea rețele transeuropene de energie.

Bioeconomie și chiuvete naturale de carbon: Până în 2050, populația globală va crește cu 30%, urmând a se ridica la 9,8 miliarde de locuitori, conform estimărilor ONU. Deși se vor confrunta cu impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor și a utilizării terenurilor la nivel global, agricultura și silvicultura din UE vor trebui să furnizeze în economie alimente, furaje și fibre produse în mod sustenabil. În același timp, acestea vor juca un rol important în conservarea biodiversității și în trecerea la o economie cu un nivel net al GES egal cu zero. Astfel, se evidențiază rolul fundamental pe care îl poate juca biomasa în înlocuirea celor mai poluante materiale pentru producerea căldurii, grație posibilității transformării sale în biocombustibili sau biogaz.

Abordarea emisiilor rămase prin captarea și stocarea carbonului: în cele din urmă, Comisia Europeană subliniază necesitatea cercetării pentru îmbunătățirea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului. Aceste tehnologii, care constau în separarea, stocarea și izolarea CO2 emis de industrie de atmosferă, sunt în prezent foarte scumpe, iar un raport din 2018 al Comitetului consultativ științific al Academiilor Europene a exclus acestea ca soluție la problema climei.

            Măsuri de reducere a schimbărilor climatice pe care le poate aplica fiecare în viața cotidiană:

• Reciclează:
• Reciclarea a 1 kg de cutii de aluminiu uzate consumă de zece ori mai puțină energie decât producerea lor; și se folosește mult mai puțină energie pentru a face hârtie din ziare vechi decât din pastă de lemn.
• Controlează energia care o consumi:
• Când prepari o băutură fierbinte, fierbe doar apa necesară a fi utilizată.
• Stinge luminile atunci când nu sunt necesare. Gospodăriile sunt responsabile pentru 30% din consumul de energie electrică în UE, deci dacă economisim cu toții electricitatea, efectul va fi considerabil.
• Când trebuie să cumperi becuri, încearcă cele cu consum redus: acestea durează mai mult și consumă de cinci ori mai puțină energie electrică decât cele convenționale.
• Nu lăsa aparatele în standby. În medie, 45% din energia consumată de un televizor este în modul de așteptare. Dacă toți europenii ar evita acest mod, ar economisi energia electrică consumată de o țară de mărimea Belgiei.
• Nu lăsa încărcătorul mobil conectat atunci când nu încarci telefonul.
• Dacă cumperi un aparat nou, de exemplu un frigider sau o mașină de spălat, asigură-te că eticheta europeană de eficiență energetică, pe care fiecare aparat trebuie să o poarte, este „A”: acest lucru garantează că utilizează foarte eficient energia.
• Nu pune căldura exagegerat de mare. Scăderea temperaturii cu doar 1 ºC poate reduce factura de energie a unei familii cu până la 7%. Temperatura optimă variază între 18 ° și 21 ° C.
• Fă duș în loc de baie: nu economisești doar apă, ci și energia de care ai nevoie pentru a o încălzi.
• Consumă produse ecologice și de proximitate:
• Caută produse care poartă eticheta ecologică europeană, simbolizată de o floare, în magazine și supermarketuri. Acest lucru înseamnă că acestea au fost fabricate la standarde stricte de mediu.
• Consumînd produsele de la piețe agroalimentare sau magazine de producție locală (produse de la km 0) ajuți la reducerea contaminării mediului prin scurtarea lanțului de distribuție: evitarea transportului pe distanțe lungi, depozitare, ambalare etc. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, „produsele alimentare asociate locului lor de origine oferă beneficii la nivel economic și social pentru zonele rurale, în timp ce promovează dezvoltarea durabilă, generând astfel o valoare comercială anuală de peste 44.500 milioane de euro în întreaga lume”.
• Consumă bunuri care generează mai puține daune pentru climă:
• Utilizează sacoșe de uz multiplu. Pentru producția unui pachet de hîrtie, care îl considerăm ecologic, se consumă de 20 ori mai multă apă decît pentru o sacoșă reutilizabilă;
• Consumă haine produse din materiale reciclate sau din compoziții mai puțin costisitoare pentru natură. Pentru a produce 1 kg de bumbac sunt necesare 10.000 de litri de apă. În acest context, există alternative, cum ar fi bumbacul organic, bumbacul transgenic etc..
• Mașina privată este responsabilă pentru 10% din emisiile de CO2 ale UE.
• Transportul public, mersul cu bicicleta și mersul pe jos sunt alternative mai ieftine și mai sănătoase.
• Dacă cumperi o mașină nouă, alege un model eficient. Conform legislației europene, producătorii de mașini trebuie să prezinte informații cu privire la cantitatea de CO2 emisă de mașinile lor.
• Cinci copaci pot absorbi până la 1 tonă de CO2 în timpul vieții lor.
• Plantează un copac (ținând cont întotdeauna de caracteristicile ecologice ale zonei și de autorizațiile necesare).