Lucrarea autorilor Douglas Arner, Raphael Auer și Jon Frost “Stablecoin-uri: riscuri, potențial și reglementare” publicată de BIS (Banca Internațională de Reglementări) în noiembrie 2020 relevă evoluția sistemului de plăți și monede digitale.
Astăzi are loc o revoluție tehnologică în bani și sisteme de plăți marcată de apariția și creșterea monedelor digitale și schemelor de finanțare descentralizate care se bazează pe diverse combinații a două tehnologii emergente – tehnologia de registru distribuit (DLT) și blockchain.
De la crearea Bitcoin în 2009, până la apariția a proiectelor „stablecoin” precum Dai, HUSD, Paxos Standard, Tether, TrueUSD și USDCoin începând din 2014, până la anunțul proiectului LIBRA al Facebook în 2019, pe ordinea de zi tot mai intens este abordată problema reglementării din partea autorităților monetare.
În dezbaterea actuală, o monedă stabilă – Stablecoin – poate fi definită ca o criptomonedă care își propune să mențină o valoare stabilă în raport cu un activ specificat sau un fond sau coș de active. Stablecoin-urile sunt bazate pe token-uri.
După cea mai recentă bulă speculativă, a devenit clar că volatilitatea mare a prețurilor criptomonedelor existente le-a afectat utilizabilitatea ca mijloace de plată, de depozit de valoare sau unitate de cont. Stablecoin-urile își propun să păstreze o valoare stabilă prin cel puțin două distincte mecanisme. Cel mai frecvent, emitenții de stablecoin pretind să sprijine stablecoin-urile cu moneda fiat (monedă fiduciară), active sau alte criptomonede; acestea sunt numite stablecoin-urile legate de active. În schimb, stablecoin-ele bazate pe algoritmi caută să utilizeze algoritmi pentru a crește sau scade oferta de monede stabile ca răspuns la modificările cererii.
Plata digitală ar fi legată de moneda și conturile fiduciare prin intermediul stablecoin. Tranzacțiile descentralizate ar putea spori eficiența comerțului cu ridicata, a plăților și decontărilor, finanțării comerciale și tranzacțiilor pe piața de capital. Contractele inteligente ar putea executa, de asemenea, micro-plăți în așa-numitul „Internet al obiectelor # IOT. Guvernele ar putea folosi „bani programabili” sub formă de monede stabile pentru a gestiona plățile de la guvern la persoană (G2P) . Desigur, acest lucru s-ar putea face și în contextul CBDC-urilor , sau chiar structurilor CBDC „sintetice”, adică aranjamente în token-ul digital al unui intermediar privat susținut direct de banca centrală prin rezerve sau facilități de lichiditate.
În cele din urmă, datorită disponibilității lor 24/7, integrării cu servicii nefinanciare, a naturii fără granițe și fracționarea, adică capacitatea lor de a suporta microplăți programabile, Stablecoin-urile ar putea deveni un mijloc digital de plată convenabil pentru comerțul electronic. În special atunci când sunt integrate în platformele online, acestea ar putea suprima mijloacele de plată actuale, cum ar fi cardurile de credit și portofelele electronice. Pentru a atinge aceste ambiții, monedele stabile trebuie să aibă o valoare stabilă. Pînă la moment, stablecoin-urile existente au prezentat o oarecare volatilitate a prețurilor în practică, adică fluctuație în raport cu activele de referință.
În rezumat, monede stabile existente, cum ar fi Tether, USD Coin și Maker’s Dai, servesc drept mijloc de decontare automatizată pentru produsele financiare. Ele oferă, de asemenea, aplicarea așa-numitelor contracte „inteligente”, adică un cod autoexecutabil și posibilități pentru „bani programabili”.
LIBRA (Facebook) o provocare pentru sistemele de plăți transfrontaliere
Inițial, monedele stabile au evoluat pentru a aborda eșecul Bitcoin și al altor criptomonede pentru a oferi un instrument monetar și de plată eficient. Acesta a reflectat preferința principalilor participanți la piață față de tranzacțiile de bază și plăți pe monede fiduciare suverane, în special dolarul SUA. Dat fiind că nu exista o formă digitală a dolarului sau altor monedele fiat suverane, participanții la piață au dezvoltat stablecoin-ul ca mijloc de abordare a acestei probleme, precum și de a oferi un instrument de schimb între cripto-active și monede fiat. Acesta a fost deosebit de relevant în contextul unei volatilități ridicate a prețului Bitcoin, care îl face mai puțin util ca instrument de plată și mai mult ca investiție – speculativă. Astfel, Tether-ul a devenit un mijloc comun de a pune fonduri în /și /din platformele de tranzacționare criptografice. Emitenții au portretizat, de asemenea monedele stabile ca soluție pentru promovarea incluziunii financiare și abordarea problemelor plăților transfrontaliere, în special pentru piețele emergente: acesta este de fapt propunerea centrală prezentată inițial în contextul LIBREI. Mai mult, anunțul Facebook a proiectului său LIBRA a dus stablecoin-ul privat pe un plan diferit de orice criptomonedă anterioară sau stablecoin: este prima propunere susținută de un grup de corporații pentru un „stablecoin global” care vizează plățile cu amănuntul.
Odată cu modificările introduse în Libra 2.0, acest proiect implică crearea atât a unor stablecoin-uri noi cât și a exploatarea sistemelor de plată existente. Stablecoin-ul LIBRA, în special, ar putea fi utilizat pe Facebook în cadrul plăților în creștere rapidă pe mai multe platforme, inclusiv Facebook Pay, WhatsApp Pay și Instagram Pay, cu acces potențial rapid la sute de milioane de clienți cu amănuntul într-o perioadă foarte scurtă. Dacă va avea succes, LIBRA ar putea cu ușurință să obțină adoptarea în masă în mai multe jurisdicții, având în vedere rețelele stabilite de Facebook și alți membri ai Asociației LIBRA, cu potențialul de a realiza volume substanțiale în raport cu furnizorii de plăți existenți. Acest lucru ar putea aduce un o serie de beneficii, în special în contextul transferurilor transfrontaliere, dar crește interesul din partea autorităților monetare și financiare.
Volumul operațiunilor cu stablecoin-uri este mic în raport cu sistemul financiar global și chiar în raport cu piața de cripto-active.
Se estimează că la mijlocul anului 2018, până la 80% din volumul operațiunilor Bitcoin implicau Tether pe o parte a tranzacției. În august 2020, valoarea totală a pieței acestor monede (Tether, USD Coin, Dai etc.) a ajuns la 14 miliarde USD, fiind dominat de Tether. Este remarcabil faptul că capitalizarea de piață a stablecoin-urilor s-a dublat de la începutul pandemiei Covid-19. În aceeași perioadă, a existat o mare creștere a plăților digitale și a serviciilor conexe, cum ar fi comerțul electronic (e-commerce).
Pentru a vedea potențialul Stablecoin-urilor și operabilitatea acestora în viitor, autorii consideră necesar să fie considerate mai multe aspecte:
În primul rând, valoarea stablecoin-elor față de activele în referință poate fluctua în continuare mai mult decât instrumentele digitale existente, cum ar fi banii electronici.
În al doilea rând, în timp ce stablecoin-ele sunt prin natură mai puțin susceptibile la bulele speculative pe care Bitcoin și alte criptomonede le-au experimentat, capitalizarea lor de piață poate crește și scădea rapid în dependență de achizițiile și răscumpărările de către investitori. Și mai rău este faptul că fără fonduri financiare suplimentare private sau publice, stablecoin-urile pot fi supuse unor reduceri de preț severe sau autodeclanșării de crize, mai ales atunci când sunt susținute prin active riscante sau opace și în perioade de frământări ale pieței. Mai mult, dacă stablecoin-urile câștigă o utilizare semnificativă, fuga de pe piața stablecoin-urilor ar putea provoca vânzările fierbinți ale activelor utilizate pentru a-și susține valoarea. Acest lucru ar putea avea efecte negative asupra restului sistemului financiar.
În al treilea rând, și mai mult pozitiv, sunt disponibili indicatori pentru monitorizarea stablecoin-elor în timp real. Prețurile, capitalizarea, transferurile în lanț și cererea de ofertă pot fi măsuri utile ale aspectelor specifice ale pieței stablecoin. Un proces de proiectare orientat spre viitor poate furniza indicatori suplimentari în scopul monitorizării pieței și supravegherii financiare.
Text redat din lucrarea autorilor Douglas Arner, Raphael Auer și Jon Frost “Stablecoin-uri: riscuri, potențial și reglementare” publicată de BIS în noiembrie 2020.
