Băncile centrale din țările dezvoltate au control și monopol asupra emiterii de bani (activul predominant în toate mijloacele de plată), ceea ce le permite, la rândul lor, să impună politica monetară pe care o consideră adecvată, stabilind prețul (rata dobânzii) acestor bani. Ce s-ar întâmpla dacă un alt activ începe să substituie banii (oficiali) ca mijloc de plată? „Puterea” băncilor centrale ar putea fi amenințată, în timp ce sistemul financiar se va confrunta cu riscuri și schimbări majore.
Acest lucru, care era aproape de neimaginat înainte, este acum o amenințare din ce în ce mai reală. Scăderea drastică a plăților în numerar în timpul pandemiei COVID19, creșterea altor forme de plată și posibila apariție a unor noi active, care ar putea concura cu banii, determină băncile centrale să caute modalități de a menține stabilitatea financiară (controlul asupra acestora) într-o nouă conjunctură.
Deși este cel mai mediatizat ca posibil catalizator al schimbării, nu Bitcoin-ul sau alte criptomonede pot amenința controlul monetar pe termen scurt din partea băncilor centrale. Aceste active digitale sunt încă departe de a dobândi proprietățile banilor (unitate de cont, mijloace de plată și depozit de valoare), deși este adevărat că au făcut progrese mari, în special Bitcoin-ul. Amenințarea reală o constituie stablecoin-ele care ar putea ajunge în viitor, precum Diem, stablecoinul emis de Facebook, cunoscut anterior sub numele de Libra.
„Datorită numărului mare de clienți Facebook din UE, Diem ar putea fi un mijloc de plată adoptat pe scară largă și adoptat rapid. Dacă autoritățile UE permit Facebook să emită Diem, riscurile asociate, atât pentru utilizatori, cât și pentru economia zonei euro s-ar schimba „, spune David Tercero-Lucas, cercetător în economie aplicată la Universitatea Autonomă din Barcelona, într-un studiu care analizează impactul Diem asupra zonei euro.
Ce sunt monedele stabile?
David Tercero-Lucas explică în lucrarea sa că, în prezent, cadrul de reglementare al UE rezumă mijloacele de plată în trei categorii:
- Prima categorie sunt mijloacele bănești (sau banii): numerar, depozite bancare și monedă electronică. Aceste mijloace de plată sunt emise sau garantate de o autoritate publică (bănci centrale și guverne) și, prin urmare, au o valoare fiduciară suverană, adică sunt denominate în unități de cont suverane (euro, dolari, lire …).
- A doua categorie sunt monedele virtuale (criptomonede), care nu sunt emise sau garantate de autoritățile publice și, prin urmare, au propria lor valoare fiduciară, adică sunt denominate în unitatea de cont propriu-privată (bitcoin, ether, cardano …) și nu sunt legate de vreo monedă oficială.
- În al treia categorie sunt incluse monedele stabile (stablecoin). Acestea din urmă nu sunt nici emise și nici garantate de autoritățile publice și, prin urmare, au propria lor valoare fiduciară, adică sunt denominate în propria unitate de cont (Diem, TUSD etc.), dar sunt legate de o monedă oficială, care este de obicei dolarul.
Proiectul Facebook
La moment, Stablecoin-ul care ar putea preocupa (Banca Centrală Europeană) este Diem, proiectul la care Facebook continuă să lucreze alături de alte companii mari. Această monedă stabilă ar fi susținută 100% de dolari, ceea ce îi va acorda din prima clipă o bună parte din proprietățile pe care le au banii. În plus, baza de date extinsă și clienții companiilor (27) din spatele Diem îl pot transforma rapid într-un mijloc de plată utilizat pe scară largă.
Așa cum explică creatorii înșiși pe site-ul web al proiectului, suportul complet înseamnă că acesta va fi păstrat în numerar sau echivalente de numerar sau în obligațiuni de trezorerie pe termen foarte scurt, o sumă cel puțin egală cu valoarea nominală a fiecărei monede Diem aflate în circulație. „Acest lucru este diferit de ceea ce fac băncile, care păstrează doar o rezervă fracțională în numerar și în alte active lichide pentru a-și acoperi pasivul, iar restul activelor lor constă din împrumuturi și alte active nelichide.„
„Rezervarea totală în dolari este importantă pentru stabilitatea sistemului de plăți și evitarea riscului de lichiditate cauzat de panică. Combinat cu un angajament față de transparență și audit-uri, sprijinul total al fiecărui Diem poate contribui la asigurarea faptului că persoanele fizice și companiile să aibă încrederea profundă că „ monedele” lor pot fi convertite imediat în moneda locală oficială„, explică în lucrarea sa David Tercero-Lucas.
Tercero-Lucas a declarat pentru „elEconomista” că „criptomonedele private (cum ar fi Bitcoin) nu sunt utilizate ca mijloc de plată. Adoptarea lor, pe de altă parte, este în creștere, deși principalul motiv este speculația. Cu toate acestea, adoptarea semnificativă a unei monede neemise de banca centrală (cum ar fi Diem-ul Facebook sau un alt stablecoin), ceva ce am putea defini ca „dolarizare digitală”, ar putea limita capacitatea de reacție a autorității în materie de politică monetară și stabilitate financiară ”.
Acest expert asigură că „în zona euro (o monedă stabilă precum cea lansată de Facebook) nu numai că poate face ca politica monetară să fie mai puțin eficientă, dar poate da naștere și altor riscuri, cum ar fi dezintermedierea financiară sau riscul de eșecuri bancare. Dintr-o perspectivă macroeconomică, o migrație a depozitelor bancare către Diem ar declanșa două riscuri principale pentru infrastructura monetară-financiară actuală a zonei euro: un risc de dezintermediere structurală a băncilor și un risc de panică sistemică a băncilor. Dacă autoritățile UE acordă Facebook o licență pentru emiterea Diem, riscul substituirii monedei s-ar putea materializa și suveranitatea monetară a zonei euro ar putea fi compromisă. Având în vedere baza de referință al Diem (dolarul), la achiziționarea Diem, dolarii sunt cumpărați într-un mod acoperit, ceea ce ar crește indirect cererea de active denominate în dolari SUA.”
BCE solicită puterea de veto
BCE încearcă să contracareze aceste riscuri prin intermediul a două formule. Una este solicitarea politicienilor europeni a mai multor puteri pentru a împiedica stablecoin-ele să-i amenințe suveranitatea monetară. A doua ar fi lansarea euro digital, care ar concura prin calitate, confidențialitate, eficiență și rapiditate în plățile cu monede stabile. Concurența lor poate reprezenta o amenințare pentru funcționarea sistemului financiar și a politicii monetare.
Europarlamentarul german Markus Ferber a avertizat că Facebook ar putea deveni o bancă umbră. Colegul său, eurodeputatul Stefan Berger, considera că potențialul de putere al Librei (acum Diem) este o amenințare la adresa stabilității economice a zonei euro și a democrațiilor sale: Libra ar putea face din Facebook banca sa centrală.
Din acest motiv, pe 19 februarie 2021, BCE a cerut oficial de la legiuitorii europeni posibilitatea de a veta aceste active digitale. Banca centrală solicită politicienilor europeni să o abiliteze cu puterile necesare pentru a „putea să refuze autorizarea unui emitent de token-uri, printre altele, atunci când modelul de afaceri al emitentului poate reprezenta o amenințare serioasă la adresa stabilității financiare, a transmiterii politicii monetare sau suveranității monetare”.
Text redat parțial https://www.eleconomista.es
